Drepturi pentru refugiați, strămutați și deportați

Indemnizații pentru familiile refugiate, strămutate sau deportate

Statul român plătește indemnizații lunare celor care au fost refugiați, strămutați sau deportați în anii 1940 și 1950 și, în anumite condiții, copiilor lor. Avocatul verifică ce lege se potrivește familiei tale, caută dovezile în arhivele din România, Moldova și Ucraina și depune cererea.

  • Fără termen-limită pentru cererile noi
  • Dovezi căutate în arhive din 3 țări
  • Dosare vechi la ANRP, termen 2028

Condiții

Ce drepturi se mai pot cere în 2026

Mai multe legi au dat despăgubiri pentru pierderile din anii 1940. Unele s-au închis de mult, dar două sunt deschise și astăzi pentru cereri noi, fără termen-limită.

Refugiu sau strămutare pe motiv etnic (OG 105/1999)

Pentru persoanele persecutate pe motive etnice între 6 septembrie 1940 și 6 martie 1945, inclusiv cele refugiate, expulzate sau strămutate. Pentru refugiații din Basarabia și Bucovina trebuie dovedite motivul etnic și perioada, nu doar plecarea.

Deportare, strămutare sau prizonierat (DL 118/1990)

Pentru cei deportați în străinătate după 23 august 1944, strămutați din motive politice după 6 martie 1945, de exemplu în Bărăgan în 1951, și pentru prizonierii sovieticilor ținuți după 23 august 1944. Printre deportații în Bărăgan au fost multe familii refugiate din Basarabia și Bucovina.

Copiii celor persecutați

Copiii au drept propriu la indemnizație după decesul părintelui, după ambele legi. Pentru copiii refugiaților (OG 105/1999), plata începe la 1 ianuarie 2027, după mai multe amânări, dar cererea se poate depune de acum.

De ce depinde cererea

  • cetățenia română: obligatorie pentru Decretul-lege 118/1990; OG 105/1999 acoperă și foștii cetățeni români
  • dovezi oficiale: certificate de arhivă, carnete de refugiat, liste de evacuare, documente militare
  • un act de naștere din Basarabia și unul de deces din România nu dovedesc singure refugiul
  • cei care au servit organizațiile fasciste sau aparatul represiv comunist, și copiii lor, sunt excluși

Legea 290/2003 nu mai primește cereri noi

Despăgubirile pentru bunurile lăsate în Basarabia, în Bucovina de Nord și în ținutul Herța s-au putut cere până la 1 mai 2007, iar cele pentru Cadrilater (Legea 9/1998) până la 29 ianuarie 2008. Termenele nu au fost redeschise, așa că o promisiune de cerere nouă pe aceste legi nu are acoperire.

Ai un dosar vechi la ANRP?

Peste 4.500 de cereri depuse până în 2007 au trecut în 2023 la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), unde o comisie specială trebuie să le soluționeze până la 31 decembrie 2028. Dacă solicitantul a murit, moștenitorii cu cetățenie română pot continua dosarul. La orice cerere de acte au 120 de zile să răspundă, altfel pierd dreptul. În 2026, comisia a acordat bani în aproximativ unul din zece dosare analizate, așa că dovezile complete contează.

Acte

Ce dovezi se folosesc

Fiecare lege cere dovada faptului, a perioadei și a legăturii de familie. De obicei, dovezile sunt împărțite între arhivele din România, din Moldova și din Ucraina.

Pentru cererile pe OG 105/1999, actele depuse nu mai au nevoie de apostilă sau de supralegalizare din noiembrie 2024. Actele în ucraineană sau în rusă au nevoie în continuare de traducere în română.

  • Carnetul de refugiat, buletinul nominal de evacuare sau certificatul de arhivă care arată înregistrarea familiei ca refugiată
  • Documente despre deportare, strămutare sau domiciliu obligatoriu, de la Arhivele Naționale sau de la Arhivele Militare
  • Pentru dosarele vechi pe Legea 290/2003: contracte, acte de zestre, extrase de carte funciară, registre agricole, chitanțe de impozit
  • Actele de stare civilă care leagă copilul sau moștenitorul de persoana persecutată
  • Certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorească, pentru dosarele preluate de moștenitori
  • Actul de identitate și dovada cetățeniei române, acolo unde legea o cere

Pașii

Cum decurge cererea

  1. 1

    Aflăm ce lege se potrivește

    Ne spui povestea familiei: cine a plecat, de unde, când și unde a ajuns. Avocatul îți spune ce lege se poate aplica și ce dovezi trebuie căutate.

  2. 2

    Căutăm dovezile

    La Arhivele Naționale și la serviciile lor județene, la Agenția Națională a Arhivelor din Chișinău și, prin partenerii noștri din Ucraina, la arhivele de stat din Cernăuți și Odesa.

  3. 3

    Depunem cererea

    La Casa Județeană de Pensii pentru OG 105/1999 sau la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială pentru Decretul-lege 118/1990. Cine locuiește în străinătate nu trebuie să vină în România.

  4. 4

    Decizia

    Comisia decide în 30 de zile, iar dreptul începe din luna următoare depunerii cererii.

  5. 5

    Contestația

    Dacă cererea e respinsă, decizia se contestă la tribunal în 30 de zile. Pentru OG 105/1999 nu se plătește taxă de timbru.

  6. 6

    Plata

    Indemnizația se plătește lunar prin casa de pensii, este scutită de impozit și se poate primi pe lângă pensie.

Ce face avocatul

Ce face avocatul

Instanțele au respins cereri în care refugiul sau motivul etnic nu erau dovedite cu acte oficiale. De aceea munca avocatului începe în arhive, înainte de cerere.

Caută dovezile în trei țări

Arhivele din România și din Republica Moldova, iar în Ucraina, prin partenerii noștri, arhivele de stat din Cernăuți și Odesa.

Alege legea potrivită

Refugiul din 1940, evacuarea din 1944 și deportarea în Bărăgan intră sub legi diferite, cu condiții diferite.

Ține termenul de 120 de zile

La dosarele vechi de la ANRP, completările cerute au termen de decădere. Pregătim actele înainte să vină cererea.

Preia dosarul pentru moștenitori

Dacă cel care a depus cererea a murit, moștenitorii continuă dosarul la ANRP, pe baza certificatului de moștenitor.

Contestă respingerile

Deciziile casei de pensii, ale agenției de plăți sau ale comisiei ANRP se contestă la tribunal în 30 de zile.

Te ajută cu cetățenia

Decretul-lege 118/1990 cere cetățenia română. Dacă nu o ai, o poți cere mai întâi pe articolul 11.

Fără promisiuni

Ce nu îți promitem

Fiecare cerere se decide de comisia casei de pensii, a agenției de plăți sau a ANRP, pe baza dovezilor. De aceea nu îți promitem o indemnizație, o sumă sau o dată.

  • Nu depunem cereri noi pe Legea 290/2003 sau pe Legea 9/1998, pentru că termenele au expirat în 2007 și în 2008.
  • Plata pentru copiii refugiaților a fost amânată de mai multe ori. Termenul actual este 1 ianuarie 2027, dar se poate schimba din nou.
  • Plecarea din Basarabia sau din Bucovina nu dă singură dreptul la indemnizație. Trebuie dovedite motivul și perioada cerute de lege.

Întrebări frecvente

Bunicul a fugit din Basarabia. Pot primi ceva?

Nepoții nu au drept propriu la aceste indemnizații. Dacă părintele tău a fost refugiat și a murit, tu, ca și copil, poți cere indemnizația pe OG 105/1999, dacă se dovedesc motivul etnic și perioada. Refugiul din iunie-iulie 1940 a avut loc înainte de 6 septembrie 1940, așa că evacuările din 1944 intră mai clar în perioada din lege.

Trebuie să locuiesc în România?

Nu. Ambele legi se aplică și celor care locuiesc în străinătate. Decretul-lege 118/1990 cere însă cetățenia română.

Ce sumă se primește?

Legea stabilește o sumă lunară pentru fiecare an: 350 de lei pe lună pentru fiecare an de refugiu (OG 105/1999) și 700 de lei pe lună pentru fiecare an de deportare sau strămutare (DL 118/1990), la nivelul din 2020, majorat cu 13,8% în 2024 și înghețat apoi. Suma exactă o confirmă casa de pensii.

Familia mea a depus pe Legea 290/2003 înainte de 2007. Dosarul mai merge?

Da, dacă nu a fost soluționat. Comisia specială de la ANRP trebuie să decidă până la 31 decembrie 2028, iar banii se plătesc apoi în 5 tranșe anuale. Moștenitorii pot prelua dosarul, cu condiția cetățeniei române prevăzută de lege.

Cât costă?

Cererile pe Legea 290/2003 și pe OG 105/1999 sunt scutite de taxe. Onorariul avocatului îl primești în scris înainte să semnezi, după ce vedem ce dovezi există.

Unde sunt actele familiei?

La Arhivele Naționale ale României și la serviciile lor județene, la Arhivele Militare, la Agenția Națională a Arhivelor din Chișinău și la arhivele de stat din regiunile Cernăuți și Odesa.

Cerere

Spune-ne povestea familiei

Scrie cine a plecat, de unde, când și unde a ajuns, și adaugă actele pe care le ai. Avocatul îți spune ce lege se potrivește și ce dovezi trebuie căutate.

Ioan-Dorin Tipa

Avocatul care îți lucrează dosarul

Ioan-Dorin Tipa

Avocat definitiv, Baroul Suceava, din 1 decembrie 2021

Verifică înscrierea în Tabloul avocaților

0758 020 129 WhatsApp

Adaugă actele pe care le ai (opțional)

Poze sau PDF: certificate de naștere, acte vechi românești, pașaport. Cel mult 8 fișiere. Poți trimite cererea și fără ele.

    Actele se păstrează privat și le vede doar avocatul. Preferi să vorbim direct? Sună la 0758 020 129 sau scrie pe WhatsApp.

    Alte situații

    Această pagină în alte limbi: English · Українська · Русский

    Temei legal: OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, Decretul-lege nr. 118/1990, Legea nr. 290/2003, Legea nr. 9/1998, Legea nr. 164/2014 și Legea nr. 188/2023. Informațiile sunt generale și au fost verificate la 19 octombrie 2026. Legea se schimbă des, așa că avocatul le confirmă pentru cazul tău.

    Scrie-ne pe WhatsApp